luni, 23 august 2010

Clementina

ieri, in timp ce spălam vasele în bucătărie, cineva mi-a sunat la uşă. Deschid. Un bărbat înalt, brunet, cu un pachet în braţe.”Sunt de la protecţia consumatorului. Am dori să discutăm în legătură cu reclamaţia dvs. privind căldura. “Căldura?” “Sufletească, desigur. Firma noastră vă oferă pachetul special…” “Aţi greşit. Ce familie căutaţi?” “Familia Mazilu” Amabilă, îi spun: ”Sunt vecinii de la apartamentul 19.” “Nu se poate. Am sunat acolo şi mi s-a spus că am greşit. Că aici stă D.Clementina. “Imposibil” Acolo stă D.Clementina. O cunosc. E o femeie plângăreaţă. În fiecare seară plânge în timp ce soţul ei D. Gogu urlă de indignare că ea, D.Clementina are principii. “Exact asta mi-a povestit despre dumneavoastră şi soţul dumneavoastră.” Haideţi, domnule! Soţul meu e delicat, nu e cinic ca D.Gogu, iar eu nu plâng aşa uşor. “Dar acum aveţi lacrimi în ochi” “E de la ceapă. În plus, soţul ei are o amantă. Pe D.Ortansa de la 5. “Exact aşa…” “Domnule…”îi spun destul de ameninţător. “Doamnă Clementina, vă rog să aveţi puţină înţelegere pentru mine. De azi dimineaţă sun pe la uşile acestui bloc şi nu o găsesc pe D.Clementina. Scoate un bileţel din buzunarul costumului şi citeşte: Aleea Florilor, bl. V73C, scA, et. 1, ap. 19” “Vedeţi? Aţi greşit. Este et.1, bl. V73C, Aleea Florilor, ap.19, sc.A” “Vai, mă scuzaţi. Am greşit blocul. Mă duc să vorbesc cu D. Vasilica. Mi-a dat adresa greşit. Am plecat.”
am rămas pe gânduri. Doamna Vasilica de la parter? Colegă cu Dl. Emilian, soţul lui madam Ortansa? “ Domnule, mi-am amintit. Eu sunt Clementina. Ce vroiaţi să-mi livraţi?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu