Leonte

“Din pumni să nu te vezi şi curajul să nu-l pierzi. Din pumni să nu te vezi…” Ţrrr…Ceasul. Deschid ochii brusc şi sar pe cactuşii din cameră până ajung în baie. Uf. L-am visat iar pe nea Leonte cu pălăria lui mare şi verde. Noaptea îmi spune poveşti şi ziua îmi culege buruieni să-mi liniştească visele. Mi-a zis să le dau să bea câte o cană de vâsc şi să le atârn deasupra capului iarna. Îmi iau periuţa de dinţi din fire de iarbă împletite de el şi-mi răcoresc dinţii cu ceai de albăstrele. Îmi fac o mască din miere şi astup cearcănele viselor. Aşa m-a învăţat el. Să hrănesc visele trează. Cu fructe uscate şi grâu. Aşa n-o să-mi mai fie frică de apă. Fac un duş cu rozmarin şi mă întorc în pat, să aflu de la nea Leonte sfârşitul visului despre curaj.